Maria Tanase

Se spune ca America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franta pe Edith Piaf, iar Romania pe Maria Tanase. Este foarte greu sa vorbesti simplu despre legendara personalitate a muzicii populare romanesti, (a carei amintire este inca pastrata in inimile celor care au apreciat-o), fara sa fi trait in perioada respectiva. Am sa incerc totusi sa spun tot ce stiu de la persoanele care au trait in perioada ei, si alte surse care-mi vin in ajutor sa formez o idee despre cine a fost.

Maria Tanase s-a nascut in Bucuresti in mahalaua Caramitarii de Jos, pe 25 septembrie 1913, fiind al treilea copil din familie. A avut o copilarie grea si a fost nevoita sa renunte la scoala in clasa a III-a. Mai tarziu, la 15 ani, Maria isi incearca norocul la concursul “Miss Romania”. Visul ei de a deveni cea mai frumoasa romanca se destrama rapid in momentul in care pica proba „costumelor de baie”. In cartea lui Gaby Michailescu, „Maria cea fara de moarte”, publicata in 2003, omul care a fost impresarul artistei povesteste ca frumusetea ei a fost insa apreciata de un medic tanar de la Spitalul Central, care o cucereste si ii daruieste un copil la varsta de doar 16 ani. Date fiind imprejurarile, medicul ii propune Mariei sa avorteze, cu riscul de a nu mai putea avea niciodata copii.

Maria Tanase a pasit pe scena pentru prima data in 1921, in fata publicului de la Caminul Cultural din cartier, la serbarea care marca sfarsitul anului scolar. In 1934 intra la Teatrul de Vara Carabus, condus de marele actor Constantin Tanase.

Prima piesa inregistrata de Maria Tanase a fost “Romanta mansardei”, melodie care a avut un succes extraordinar.

Debutul propriu-zis a avut insa loc o data cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, care a inclus melodiile “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvita”, “Cine iubeste si lasa”, “Geaba ma mai duc acasa”, “Marie si Marioara”, “Cand o fi la moartea mea”.

Maria Tanase a incantat si a inspirat cu muzica ei cativa dintre cei mai mari scriitori romani, intre care Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu si Ion Pillat, dar si fostul presedinte american Hoover, Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu, Jascha Heifetz si mai multi cantareti din prezent. De exemplu, pasiunea Angelei Similea pentru cantec a fost insuflata de marea cantareata de muzica populara, a carei voce si eleganta au cucerit-o inca din copilarie.

Maria Tanase a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc in America, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York din anul 1939.

Incepand cu octombrie 1940 muzica Mariei Tanase a fost interzisa de regimul legionar, fiindu-i distruse toate placile de gramofon de la radio, precum si matritele de la casele de discuri. A urmat o perioada de cateva luni in care Maria Tanase nu a mai fost prezenta pe scena muzicala, insa a reventi pe posturile de radio si a fost inclusa in turneul de propaganda romaneasca din Turcia in anul 1941. In urma succesului obtinut in turneul din Istambul si Ankara, presedintele Turciei i-a oferit postul de cercetatoare la Institutul Etnografic din Istambul si chiar cetatenia de onoare a Turciei.

In 1943, Maria Tanase canta in fata Regelui Mihai I si a Reginei Mama Elena, a Maresalului Ion Antonescu, a profesorul Mihai Antonescu si a altor membrii ai guvernului, cu prilejul serbarii de Craciun.

Doi ani mai tarziu, celebra cantareata de muzica de petrecere primeste rolul eroinei Masa din drama “Cadavrul viu”, avandu-l ca partener pe maestrul Ion Manolescu.

Talentul Mariei Tanase este recunoscut in decembrie 1955 cand aceasta primeste Premiul de Stat, precum si in octombrie 1957, cand primeste titlul “Artista Emerita”. In acelasi an obtine rolul principal Anica in coproductia romano-franceza “Ciulinii Baraganului”, film care are la baza romanul lui Panait Istrati.

In anul 1963, Maria Tanase afla in timpul unui turneu ca sufera de cancer la san si ca trebuie sa se opereze de urgenta. Artista insa refuza sa isi intrerupa cariera artisitica, iar cumplita boala se extinde, afectandu-i si plamanii. La ultimul spectacol de la Hunedoara, simtindu-se foarte rau si respirand cu dificultate, Maria Tanase le-a spus spectatorilor: “Fratilor, eu nu mai pot! Am cancer la san si o sa mor in curand! De acum nu ma veti mai vedea!”. Rapusa de boala, Maria Tanase moare cateva zile mai tarziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, in casa natala, in prezenta tatalui si a sotului ei.

In testamentul Mariei Tanase a fost specificata dorinta cantaretei de a fi sapata o fantana in Dobrogea sau in Fagaras, unde romanii sa se opreasca, sa bea apa si sa-si aminteasca de ea. Ultima sa dorinta nu a fost insa indeplinita din lipsa de fonduri…

~ de Aleeda pe Februarie 4, 2009.

3 Răspunsuri to “Maria Tanase”

  1. deci se intelege din articol ca nu are copii? Pacat ca nu se gasesc fonduri pentru a se putea indeplini ultima dorinta a acestui talent inegalabil in folklorul romanesc, probabil multi romani ar avea ocazia sa stie cine a fost Maria Tanase

  2. Many of folks blog about this issue but you said really true words!

  3. a fost divina! atat pot spune

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: