Se-ntampla…

Adesea trec pe strada… uitandu-ma la fetele oamenilor. Ce vad? Aproape nimic, pentru ca nu am ce sa vad. Chipurile oamenilor in aceasta perioada sunt aproape goale, ici-colo cate o fata chinuita sa faca calcule sa vada cum sa isi duca socoteala la capat, altfel spus „sa impace si capra si varza”, pentru ca sunt putini oamenii care nu fac eforturi, spre a mai lua mereu inca ceva, pe langa ceea ce au. Nu e vorba de lacomie, ci doar de o dorinta de comoditate. Sa fim seriosi, cine nu vrea sa fie fericit? Oamenii sunt la fel din toate timpurile, rai sau buni, hoti sau cinstiti, lenesi sau harnici, frumosi sau urati… si as putea continua la nesfarsit, dar nu asta mi-e scopul.

Azi e Craciunul… minunata sarbatoare si motiv de betie pentru multi nu-i asa? Te simti? 😀

Sa revenim la cararile noastre… adik eu la cararea mea… caci chiar nu am cum sa am mai multe la ora asta, deoarece nu am baut (4:13 a.m. ) . Nu ca as avea ceva cu alcoolul, caci si mie imi place sa mai trag cate una zdravana cautand raspunsuri pe sub masa, insa azi nu am avut chef. Se-ntampla… Azi am vazut o stire la televizor… cu traditii. Ce frumos e portul nostru… si ce inocenti si colorati la obrajori sunt copii cand se vad asa, ca niste papusele…  si cand ma gandesc ca doar in putine locuri se mai pastreaza… imi vine a fugi in lume. De ce noua ne e rusine de felul nostru de a fi, de traditii, de dialecte, de regionalisme ( care ni se par taranisme… ) ? La o adica suna mai bine „cool”  si „jeans” ? De unde pana unde ne invatam cu lumea aceasta americaneasca sa avem in loc de bomboane de brad globulete pe care sa scrie Merry Xmas? Partea proasta nu e ca imprumutam obiceiuri de la altii, ci doar ca nu luam ce trebuie. 😀 Cred ca e cazul sa mentionez, ca majoritatea copiilor se duc la colindat nu de dragul de  a primi placinte, nuci, colaci, mere, si alte bunatati… ci de dragul de a primi bani. Dar, cine e de vina daca nu parintii? Doar ei sunt primii care dau altor copii bani, sa isi ia ei ce le doreste inimioara… si de aici un alt copil prieten cu cel care primeste bani, se lauda facandu-l pe celalalt sa vrea si el, si de aici un intreg lantisor, format veriguta cu veriguta, spre dauna traditiei.

Un copil nu realizeaza, el are mintea curata, si aici chiar numai la copii intregi la cap ma refer, el nu se gandeste ca e rau sau ca e bine. In cel mai rau caz… se bucura, ca poate familia nu ii da, din motive „ca nu are”… si se gandeste ce sa faca cu ei. O masinuta noua, un joc nou… orice e posibil.

Cu cativa ani in urma, copii se adunau la case, si se laudau care aveau pungi mai multe pentru prajituri, si cum fac sa impartaseasca si cu prietenii ca sa ia cat mai multe de la „mamica” care le face mai bune ca ale bunicii, sau ale mamei. Apoi se adunau intr-o scara, sau la vreunul acasa si mancau pana nu-si mai incapeau de balonati ce erau… si apoi cel mai inocent lucru posibil care avea sa urmeze: acasa la parinti, un pupic de noapte buna, si nani…

Traditii… care ne vor lipsi… si poate de care vom discuta ca de ceva ce a fost, si nu se mai practica, partea cu adevarat proasta e ca:  se-ntampla !

~ de Aleeda pe decembrie 25, 2008.